.::. QVO VADIS ? .::.

[Ochisori Dulci]

[b:e7e820136c][color=blue:e7e820136c][u:e7e820136c]De CE[/u:e7e820136c] Un Forum "QVO VADIS ? [/color:e7e820136c]
"La inceput a fost Cuvantul"
Toti cunoastem aceasta fraza din Biblie. Cel mai interesant este ca Dumnezeu nu este comparat cu o figura, cu un efect din natura, ci cu o expresie gramaticala. In "meseria mea" de MircOMan sunt obligat sa ma concentrez asupra importantei cuvintelor, dar cred ca orice fiinta omeneasca trebuie sa dea atentie totdeauna celor spuse si celor auzite de el.
Trebuie sa separam lucrurile. Chiar daca sunt lucruri pe care toti le stim, e important sa nu te lasi purtat de gandul egoist de a ajunge singur la sfarsitul zilei. Cine face asta descopera un paradis gol, fara nici un fel de interes - si-n scurta vreme va muri de plictiseala. Nu putem lua luminile care ne lumineaza drumul si sa le caram cu noi. Daca vom face asta, ne vom umple rucsacurile cu felinare si va trebui sa ne descotorosim de alimentul care ne da forta sa mergem mai departe: dragostea, iubirea.
Avem nevoie sa primim: stimulente, sfaturi, informatii. Dar uneori, din nesiguranta, intrerupem o conversatie, tematori sa nu aratam interlocutorului nostru ca nu cunoastem acea chestiune.
De ce e o problema sa invatam?
De ce ne simtim umiliti cand cineva abordeaza teme necunoscute pentru noi? Nimeni nu este obligat sa stie totul.
Albert Einstein a spus: "De o suta de ori pe zi eu imi amintesc ca viata mea interioara si viata mea exterioara depind de munca pe care alti oameni o fac acum. De aceea, trebuie sa fac un efort pentru a retribui macar o parte din aceasta generozitate - si nu pot sa las nici un minut gol". Si, cat timp nu vor inventa un nou proces de comunicare mai direct decat cuvantul, va trebui sa ne multumim cu el, chiar daca uneori este din cale afara de sarac pentru a descrie ce simtim.
Poetul brazilian Carlos Drummond de Andrade a scris, intr-o scrisoare catre nepotul lui:
"- Admir si iubesc la plante incarcatura de tacere, Luis Mauricio. Dar trebuie sa incercam dialogul, cand solitudinea este viciu". Cunosc oameni care nu dau importanta cuvantului. Dar cunosc si oameni carora le este frica de cuvant.
Da, e adevarat ca uneori spunem: "vai, de cand n-am mai vorbit cu cutare" sau "eu niciodata n-am avut gripa". Brusc, deodata, a doua zi facem gripa sau vorbim fix cu acel cutare. Si atunci tragem concluzia: daca discutam lucrurile bune care ni se intampla, asta nu aduce noroc.
Nici vorba. In realitate, inainte de oricare problema, Sufletul Lumii ne arata de cat timp nu ne-am mai plictisit cu cine stie ce lucru. Vrea sa ne spuna cat de generoasa a fost viata pana in acel moment - si va continua sa fie, daca depasim cu curaj acest obstacol.
Vorbiti. Dialogati. Participati. Nimic mai demn de dispret decat acel .....
"observator" linistit si las, tacut. Curajul vostru de a exprima opinii o sa va ajute sa treceti peste orice dificultate. Vorbiti de lucrurile bune din viata voastra cu oricine vrea sa le asculte: Sufletul Lumii are multa nevoie de bucuria voastra, poate,Dumnezeu va fi multumit vazandu-va zambetul. Vorbiti de clipele grele pe care poate ca le traiti: dati o ocazie celorlalti de a va da lucrul de care aveti nevoie, chiar daca nu este decat o fraza de imbarbatare.
Cuvantul e putere. Vorbele transforma lumea si pe om.
Invingatorii vorbesc cu mandrie de miracolele din viata lor. Cu cat este mai multa energie pozitiva in jurul lor, cu atat mai multa va atrage si mai bucurosi vor fi aceia care tin la el. Cat despre invidiosi, despre invinsi - acestia nu vor putea sa-i provoace vreun rau decat daca ii dati voi aceasta putere. "Dansul meu, bautura mea si coltul meu sunt salteaua pe care sufletul meu se va odihni, cand ma voi intoarce in lumea spiritelor", spune un intelept indonezian.
Asadar, foloseste verbe, subiecte, predicate, canta-ti bucuriile si tristetile, dar canta in fiecare zi a vietii tale.[/b:e7e820136c]